O datorie înregistrată la ANAF nu dispare doar pentru că este veche, nu ai primit recent o somație sau nu mai folosești firma care a generat-o. Stingerea obligației poate avea loc prin plată, compensare, anulare acordată printr-un act normativ ori prin împlinirea termenului de prescripție. În anumite situații, suma poate fi greșită și trebuie corectată sau contestată.
Eșalonarea este o soluție diferită. Aceasta nu șterge datoria, ci îți permite să o achiți în rate, după un calendar aprobat de administrația fiscală. Ca să alegi procedura corectă, trebuie să afli mai întâi din ce este format debitul, când a apărut, ce documente ți-au fost comunicate și dacă ANAF a început executarea silită.
Primul pas este verificarea exactă a datoriei
Intră în Spațiul Privat Virtual și verifică situația obligațiilor fiscale. Nu te limita la suma totală afișată. Separă obligația principală de dobânzi, penalități, amenzi și eventualele cheltuieli de executare.
Pentru fiecare sumă trebuie să identifici documentul care a generat-o. Poate fi o declarație depusă de tine, o decizie de impunere, un raport de inspecție fiscală sau un titlu executoriu. Verifică și data comunicării, deoarece de aceasta pot depinde termenele pentru contestație.
Cere o fișă pe plătitor dacă situația din SPV nu este suficient de clară. Compară evidența ANAF cu declarațiile, ordinele de plată și extrasele tale bancare. Uneori, o sumă apare restantă deoarece plata a fost făcută într-un cont greșit sau a fost distribuită către altă obligație.
Înainte să ceri anularea, verifică dacă există una dintre situațiile următoare:
- datoria a fost deja plătită, dar plata nu a fost alocată corect;
- suma a fost calculată pe baza unei declarații greșite;
- decizia de impunere conține erori;
- ANAF îți datorează o sumă care poate fi compensată;
- există un act normativ special care permite anularea;
- dreptul de stabilire sau de executare a datoriei s-a prescris.
Dacă obligația provine dintr-un act administrativ fiscal pe care îl consideri greșit, simpla cerere de anulare nu înlocuiește contestația. Termenul obișnuit pentru contestarea actului este de 45 de zile de la comunicare. Pentru anumite acte de executare silită, termenul de contestare poate fi de numai 15 zile de la data la care ai aflat despre ele.
Când poate fi folosită amnistia fiscală
Amnistia fiscală nu este o procedură permanentă și nu poate fi cerută oricând. Ea există numai dacă Guvernul sau Parlamentul adoptă un act normativ care stabilește contribuabilii eligibili, obligațiile care pot fi anulate și termenele care trebuie respectate.
Programul general introdus prin OUG 107/2024 a vizat anumite datorii restante la 31 august 2024. Pentru persoanele fizice au existat inclusiv reduceri din obligația principală, în funcție de valoarea debitului, însă solicitările și plățile necesare trebuiau finalizate până la 19 decembrie 2024. Măsura respectivă nu poate fi accesată printr-o cerere depusă în 2026.
Înainte să te bazezi pe o presupusă amnistie, verifică patru elemente:
- categoria de contribuabili pentru care se aplică;
- data până la care datoria trebuia să fie restantă;
- partea care poate fi anulată;
- obligațiile care trebuie achitate înaintea depunerii cererii.
Unele facilități șterg numai dobânzile și penalitățile, nu și debitul principal. Altele se aplică unui domeniu limitat sau unei anumite categorii de obligații. O postare mai veche, o știre sau experiența altui contribuabil nu reprezintă temei pentru anularea propriei datorii.
Dacă apare o nouă facilitate, depune notificarea și cererea în forma stabilită de actul normativ. Păstrează numărul de înregistrare și dovada plăților. Nerespectarea unui singur termen poate duce la pierderea întregului beneficiu.
Eșalonarea te ajută să eviți plata integrală imediată
Dacă datoria este corectă și nu există o amnistie aplicabilă, poți solicita eșalonarea. ANAF are proceduri pentru eșalonarea clasică și pentru forma simplificată, iar cererea pentru procedura simplificată se depune prin formularul D7.
Eșalonarea clasică poate ajunge, în funcție de situație și de garanțiile disponibile, până la cinci ani. Procedura simplificată se acordă numai dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege. Durata, obligațiile eligibile și documentele cerute trebuie verificate la data solicitării.
Aprobarea nu înseamnă anularea debitului. Vei achita ratele stabilite, iar pentru perioada acordată pot exista dobânzi și alte costuri prevăzute de lege. Avantajul principal este că poți împărți presiunea financiară și, pentru obligațiile incluse, poți evita continuarea executării silite în condițiile deciziei de eșalonare.
De exemplu, dacă ai un debit principal de 12.000 de lei și accesorii de 3.000 de lei, eșalonarea nu transformă automat soldul în zero. Suma este distribuită în rate, la care se pot adăuga costurile aplicabile. O eventuală anulare a accesoriilor trebuie să fie prevăzută expres de lege sau de o facilitate pentru care ești eligibil.
Ca să păstrezi eșalonarea valabilă, trebuie să respecți graficul și să plătești obligațiile fiscale curente. Dacă întârzii repetat, nu mai depui declarațiile sau încalci condițiile aprobării, ANAF poate constata pierderea valabilității. În acel moment, executarea silită poate fi reluată pentru soldul rămas.
Cum funcționează prescripția datoriilor fiscale
Există două termene care sunt confundate frecvent. Primul privește dreptul ANAF de a stabili o creanță fiscală. Acesta este, în mod obișnuit, de cinci ani și începe la 1 iulie a anului următor celui pentru care se datorează obligația. Pentru creanțele provenite din fapte prevăzute de legea penală, termenul poate fi de zece ani.
Al doilea termen privește dreptul ANAF de a cere executarea silită. În general, acesta este de cinci ani, calculați de la 1 ianuarie a anului următor celui în care a apărut dreptul de executare. Dacă prescripția este constatată, organul fiscal trebuie să înceteze măsurile de recuperare și să scadă creanțele din evidență.
Calculul nu se face însă doar comparând anul datoriei cu anul curent. Termenul poate fi întrerupt printr-o plată voluntară, prin recunoașterea datoriei sau printr-un act de executare silită. După întrerupere începe să curgă un nou termen. Prescripția poate fi și suspendată în cazurile stabilite de lege.
Pentru verificare ai nevoie de întregul dosar fiscal. Analizează deciziile, somațiile, popririle, procesele-verbale, plățile și cererile de eșalonare. Nu achita o sumă despre care crezi că este prescrisă înainte să verifici situația, deoarece Codul de procedură fiscală prevede că sumele plătite după împlinirea prescripției nu se restituie.
Alege procedura care corespunde situației tale
O datorie greșită se corectează sau se contestă. O datorie eligibilă pentru o facilitate poate fi redusă numai în condițiile actului care acordă amnistia. O datorie corectă, dar prea mare pentru o singură plată, poate fi eșalonată, iar una prescrisă poate fi scoasă din evidență după verificarea tuturor întreruperilor și suspendărilor.
Începe cu documentele din SPV, cere situația detaliată și acționează înainte să expire termenele de contestare. Pentru debite mari, vechi sau aflate deja în executare, analiza unui consultant fiscal ori a unui avocat poate preveni o plată inutilă și pierderea unei căi legale de apărare.
