Referat despre Chirita in provintie de Vasile Alecsandri. Articolul va prezinta si informatii esentiale despre ”Ciclul Chiritelor”, creatia dramatica a lui Vasile Alecsandri.
Vasile Alecsandri este scriitor reprezentativ pentru perioada pasoptista participand la evenimentele istorice (revolutia de la 1848 si Unirea Principatelor).
Interesul sau pentru folclor este marcat de publicarea volumului ”Poezii populare ale romanilor” (1852) precum si ”Doine si lacramioare” (1853). In creatia sa valorifica pastelul, tema istoriei precum si cea a calatoriei. Un rol important il are Vasile Alecsandri la infiintarea teatrului din Iasi (1840) si creearea unui repertoriu cu piese inspirate din viata social-politica din Moldova.
Pentru Alecsandri, teatrul are urmatoarea importanta: ”am proiectat sa fac din teatru un organ spre biciuirea naravurilor rele si a ridicolelor societatii noastre”. Speciile literare valorificate care apartin genului dramatic sunt comedia ”Iorgu de la Sadagura”, ”Ciclul chiritelor”, drama istorica ”Despot Voda” si drama de inspiratie clasica ”Fantana blanduzei” si ”Ovidiu”.
Ciclul Chiritelor – Vasile Alecsandri
Ciclul Chiritelor este reprezentativ pentru creatia dramatica a lui Vasile Alecsandri. Alcatuit din patru comedii: Chirita in Iasi, Chirita in provintie, Chirita in voiaj si Chirita in balcon, autorul are in centrul atentiei personajul feminin reprezentativ pentru societatea vremii. Comedia a fost reprezentata pe scena in anul 1852, iar succesul ei s-a datorat faptului ca actorul Matei Milo a jucat rolul Chiritei.
Daca in prima comedie ”Chirita in Iasi” personajul urmarea sa-si casatoreasca cele doua fete Calipstita si Aristita, in cea de-a doua visul ei este de a deveni sotia de ispravnic. Interesul Chiritei il are in vedere si pe Gulita pe care doreste sa-l casatoreasca cu Luluta, fata organa, dar cu zestre.
Primul conflict evidentiat in comedie este cel dintre taranii adunati la mosie care-si exprima nemultumirea fata de gesturile lui Gulita si boieroaica Chirita. Inca din prima scena, autorul evidentiaza orgoliul, mandria Chiritei care gandind la faptul ca ar deveni sotie de ispravnic numai poate sa coboare la nivelul taranilor.
Un alt conflict evidentiat evidentiat in comedie este dintre tendintele inovatoare ale Chiritei si tendintele conservatoare ale lui Barzoi. Chirita incearca sa se adapteze la moda vremii, in sensul acesta ia lectii de echitatie, de innot, fumeaza, invata limba franceza, ii impune sotului o alta vestimentatie care sa reprezinte ca ispravnic, schiba felurile de mancare tinand ca masa sa fie servita dupa ora cinci.
Fata de aceste schimbari, Barzoi are o reactie adversa. Pentru el hainele propuse de Chirita sunt mai degraba potrivite pentru un vanzator de farfurii, iar bucatele ”nu mai sunt ce inainte crestinesti, santoasa si usoare”. Motivatia Chiritei ”daca-i moda” nu are nici o semnificatie pentru Barzoi. Ceea ce ii apropie pe cei doi este tocmai dorinta de a castiga cat mai mult din functia de ispravnic.
